DT News - Romania and Moldova - Tratamentul ortodontic funcţional şi efectul acestuia asupra funcţiei şi aspectului estetic dento-facial

Search Dental Tribune

Tratamentul ortodontic funcţional şi efectul acestuia asupra funcţiei şi aspectului estetic dento-facial

Prof. Dr. Med. Dent. Nezar Watted

Prof. Dr. Med. Dent. Nezar Watted

Vi. 11 mai 2012

salvază

Conceptul de tratament ortodontic a fost introdus pe la mijlocul anilor ‘201 de către danezul Viggo Andersen (1870-1950) şi austriacul Karl Häupl (1893-1960). În această metodă de tratament nu este utilizată forţa mecanică pentru deplasările dentare şi/sau modificările scheletale de la nivelul maxilarului superior şi inferior, ci forţele de tracţiune şi compresiune dezvoltate de muşchi şi care cu ajutorul „Aparatului” potrivit sunt transferate la nivelul dinţilor şi scheletului.

Funcţia a fost recunoscută ca fiind un factor esenţial pentru remodelarea osoasă şi a fost declarată ca fiind principiul ce stă la baza terapiei.
La bază au stat cunoştinţele despre realţia dintre formă şi funcţie pe care Roux19 a formulat-o ca o lege a adaptării funcţionale. Ca aparat terapeutic Andersen şi Häupl au folosit activatorul ortodontic. Este vorba de un aparat bimaxilar care, în anumite situaţii terapeutice, apropie mandibula de maxilarul superior în plan sagital, transversal şi vertical şi care induce reacţii de adaptare la nivelul structurilor temporo-mandibulare. 5,12,14-17,27

Remodelarea clinică: Prezentare de caz

Pacienta s-a prezentat la cabinet la vârsta de nouă ani pentru începerea tratamentului. S-a constat existenţa unei displazii scheletale şi dento-alveolare care se manifesta extraoral printr-o protuzie mandibulară cu un şanţ mentolabial adânc (Fig. 1a, b).
S-a constatat o displazie de clasa II Angle şi o supraocluzie verticală de 5 mm. Era de aşteptat identificarea unui exces de spaţiu la nivelul mandibulei şi a unei lipse de spaţiu la nivelul maxilarului (Fig. 2a-f). Partea anterioară a maxilarului era ieşită în afară, partea anterioară a mandibulei se afla spre spate. În ceea ce priveşte relaţiile transversale la nivelul ambelor maxilare, aşa cum era de aşteptat în cazul retrognaţiei mandibulare, s-a evidenţiat o discrepanţă privind lăţimea dinţilor de ca. 4 mm (Tabel 1). Analiza FRS (Fig. 3, Tabelul 1) a evidenţiat morfologia care stătea la baza displaziei: parametrii metrici au confirmat o relaţie intermaxilară disto-bazală. În ceea ce priveşte dezvoltarea, parametrii metrici au indicat, ca şi analiza structurală, un model de creştere echilibrat. Toţi dinţii erau erupţi (Fig. 4).
Începerea imediată a tratamentului la această pacientă era necesară din următoarele motive:
- malfuncţie
- displazie scheletală (relaţie intermaxilară distobazală) şi dento-alveloară.
- aspect inestetic.

Proceduri terapeutice

La început a fost aplicată o placă activă pentru protuzia maxilarului superior cu care să se realizeze un spaţiu de inocluzie sagitală suficient pentru corectarea ocluziei. După 6 luni s-a realizat corectarea ocluziei cu ajutorul unui aparat ortodontic bimaxilar (Binator – aparat ortodontic de bază). Pentru un tratament eficient Binatorul a fost combinat cu un dispozitiv cranio-cervical de tracţiune extraoral (J-Haken-Headgear) şi cu elastice intermaxilare – „Conceptul Würburger”24-29 – purtate pe perioada nopţii. Aceste dispozitive au efect asupra defectelor scheletale şi dento-alveolare ale maxilarului superior. Plasticul aparatului a fost şlefuit astfel încât să facă posibilă erupţia celorlalţi dinţi rămaşi. Pentru corectarea discrepanţei transversale aparatul a fost şlefuit astfel încât a făcut posibilă mişcarea bucală a dinţilor laterali ai maxilarului superior – proces susţinut de rebazarea cu un material plastic.

Prin tratamentul ortodontic funcţional au fost obţinute rezultatele dorite în ceea ce priveşte funcţia şi corecţia ocluziei. Pentru controlul stabilităţii poziţiei stabilite a mandibulei a fost aplicată timp de 2 săptămâni o gutieră plană pentru izolarea ocluziei şi astfel pentru deprogramarea musculaturii masticatorii.24

Pentru retenţie şi controlul ulterior al ocluziei şi erupţiilor dentare a fost aplicat un nou aparat.
Înregistrarea intraorală a evidenţiat o ocluzie de clasa I cu un spaţiu fiziologic de inocluzie sagitală şi verticală şi arcadele maxilară şi mandibulară armonioase (Fig. 6a-e). Fotografiile ilustrează modificările faciale rezultate în urma tratamentului (Fig. 7a–c). Prin compararea teleradiografiilor iniţiale cu cele finale se pot evidenţia aceste modificări (Fig. 8, Tabel 1). Unghiul SNB s-a micşorat datorită tratamentului de stimulare a creşterii mandibulei (corecţia ocluziei). Ortopantograma (Fig. 9) are aspect normal.

Discuţii

În acest caz în urma tratamentului au fost atinse toate obiectivele stabilite ale terapiei. În cazul prezentat a trebuit evitată compensarea dento-alveolară; astfel a fost eliminată necesitatea extracţiei a 2 premolari maxilari din motive estetice.2,4,11,12,18
Tratamentul ortodontic funcţional a avut efect asupra defectelor scheletale şi dento-alveolare, aşa cum este descris în literatură.
Efectul tratamentului asupra defectelor scheletale şi dento-alveolare s-a bazat pe 2 factori: unul s-a bazat pe tracţiunea extraorală care a avut un efect inhibitor în direcţie sagitală dar şi în direcţie verticală, iar celălalt s-a bazat pe resetarea forţei rectractorilor care se activează prin împingerea mandibulei şi blocarea acesteia în această poziţie.23,20-25,28

Concluzii

Tratamentul displaziei de clasă II reprezintă 70% din cazurile tratate în cabinetul dentar. Pentru tratamentul displaziei de clasă II, având în vedere vârsta şi excepţiile date de malformaţii, există mai multe metode şi concepte. Conceptele noi de tratament sunt în număr mare şi toate conduc către obţinerea unei ocluzii mai mult sau mai puţin satisfăcătoare. Pentru medicul stomatolog trebuie ca rezultatul dorit să fie important nu numai din punct de vedere al ocluziei şi funcţiei, ci şi din punct de vedere al aspectului dento-facial, în special pentru mulţi pacienţi acest aspect este decisiv pentru evaluarea rezultatelor.
În ce măsură prin conceptul tratamentului ortodontic funcţional al displaziei de clasă II cu malfuncţii pronunţate se obţine o îmbunătăţire a aspectului estetic facial trebuie prezentat şi discutat.


Dacte de contact:
Prof. Dr. Med. Dent. Nezar Watted
Wolfagangstraβe 12
97980 Bad Mergentheim
E-Mail:
Nezar.watted@gmx.net

Fig. 1 Fotografie iniţială, înainte de începerea tratamentului.

Fig. 2a-c Situaţia intra-orală înainte de începerea tratamentului.

Fig. 2d-f Model înainte de începerea tratamentului cu ilustrarea relaţiilor spaţiale: ocluziile distale, excesul de spaţiu la nivelul mandibulei şi lipsa de spaţiu la nivelul maxilarului.

Fig. 3 Teleradiografie realizată înainte de începerea tratamentului.

Fig. 4 OPG realizată înainte de începerea tratamentului.

Fig. 5 Reprezentarea forţelor active şi efectele acestora asupra ambelor maxilare.

Fig. 6a-e Situaţia clinică: arcade armonioase, stabile neutre.

Fig. 7a-c Fotografie realizată la sfârşitul tratamentului.

 

To post a reply please login or register
advertisement
advertisement