Dental Tribune Romania & Moldova

Mii de români, pe listele de aşteptare pentru transplanturi, din cauza numărului mic de donator

By DTI
June 21, 2012

România are 2,500 de oameni care trăiesc datorită transplantului, iar alte câteva mii sunt pe lista de aşteptare, din cauza numărului încă mic de donatori, de specialişti din programul naţional şi de centre unde sunt realizate operaţiile, a declarat, astăzi, coordonatorul naţional, dr. Victor Zota, conform Mediafax.

"Din păcate, sistemul de transplant se confruntă cu mai multe probleme, una fiind legată de lipsa coordonatorilor la nivel naţional. Vorbim, de fapt, despre şase coordonatori de transplant la nivel naţional şi de aproximativ zece centre unde sunt identificaţi posibilii donatori, respectiv Bucureşti, Timişoara, Târgu Mureş, Iaşi, Craiova, Braşov, Cluj, Constanţa şi, mai nou, un centru foarte activ la Oradea", a mai spus Zota, cu ocazia celei de-a opta ediţii a Zilei Naţionale a Transplantului în România, organizată la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti.

Evenimentul l-a avut ca invitat de onoare pe cel considerat părintele transplantologiei internaţionale, Francis L. Delmonico, profesor şi doctor în ştiinţe medicale al Clinicii de Chirurgie a Harvard Medical School din cadrul Massachusetts General Hospital, care este, printre altele, şi coordonator desemnat al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în domeniul donării şi transplantului de organe.

Numărul transplanturilor efectuate în România a crescut de la 0,5 la un milion de locuitori în 1999, la patru la un milion în 2011, fiind însă sub media europeană de 15 la un milion, a precizat prof. Radu Deac, de la Centrul de chirugie cardiovasculară din Târgu Mureş.

La rândul său, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, Dan Luscalov, a spus că, pentru avea cât mai mulţi donatori, trebuie făcuţi câţiva paşi importanţi. "Este vorba despre creşterea numărului de coordonatori de transplant, astfel încât să fie cel puţin unul în fiecare spital mare, adică 40. De asemenea, trebuie să convingem medicii anestezişti să identifice şi să declare pacienţii în moarte cerebrală, însă, pentru acest lucru, ar trebui modificată legea astfel încât să poată fi remuneraţi suplimentar pentru orele lucrate în plus", a mai spus Luscalov.

Prof. Irinel Popescu, directorul Centrului de chirugie toracică şi transplant hepatic Fundeni, a explicat, cu aceeaşi ocazie, că România este parte a unui proiect sud-est european în ceea ce priveşte transplantul de organe. "Proiectul legii privind acordul prezumat este în Parlament de ceva timp, dar nu aceasta este problema, ci atitudinea populaţiei faţă de donarea de organe. De asemenea, punctul în care avem foarte mult de lucru este coordonarea marilor spitale şi a secţiilor de Terapie Intensivă, pentru declararea donatorilor în moarte cerebrală. Este nevoie de un coordonator de transplant dedicat acestei activităţi. Şi, aşa cum a spus profesorul Delmonico, spitalele au o obligaţie legală de a salva vieţi chiar şi prin donarea de organe", a mai spus directorul Centrului de transplant Fundeni.

"În terapie intensivă sunt bolnavi în stare critică. Unii se fac bine şi pleacă vindecaţi, la alţii există disfuncţie ireversibilă a creierului. Este momentul în care medicul din terapie intensivă realizează că acest pacient nu mai poate fi recuperat. Medicul din terapie intensivă are responsabilitatea, obligaţia legală de a anunţa cazul de moarte cerebrală. Transplantul este parte din viaţa de zi cu zi a fiecăruia. Spitalul poate salva vieţi cu donatorii", a precizat şi profesorul Delmonico.

Profesorul Irinel Popescu a explicat, de asemenea, că frecvent revin discuţii privind moartea cerebrală. "Teama că donatorul nu a murit revine în discuţie din când în când. Chiar şi chirurgii japonezi au avut o astfel de discuţie. Dar acest diagnsotic lezionar, distrucţia fizică a creierului, este incontestabil. Investigaţiile imagistice CT şi RMN confirmă diagnosticul lezionar. Noi facem continuu eforturi pentru a realiza cât mai multe transplanturi efectuând printre cele mai complexe intervenţiii, cum ar fi împărţirea ficatului în două, ca să salvăm două vieţi", a mai spus Irinel Popescu.

Anul acesta, în România au fost efectuate 28 de transplanturi, în timp ce Croaţia, ţară cu o populaţie de patru ori mai mică, are deja aproape 70 de astfel de operaţii, iar asta pentru că fiecare spital de acolo este implicat în transplant, iar autorităţile susţin aceste intervenţii, spun specialiştii. În plus, în Croaţia, există acordul prezumat, a subliniat preşedintele proiectului South-Est European Health Network pe probleme de transplant, Mirela Busic.

Potrivit doctorului Victor Zota, pentru a avea un număr mai mare de donatori, ar trebui ca fiecare spital să aibă anual 60-70 de donatori.

Zota a mai anunţat marţi, de Ziua Naţională a Transplantului, că Fundaţia pentru Transplant şi Fundatia "Dan Setlacec" sunt parte a proiectului "Specializare pentru performanţă, eficacitate şi răspuns în domeniul transplantului de organe - S.P.E.R.", cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, şi beneficiază de susţinerea Asociaţiei Romtransplant.

 

Soursa: www.romanialibera.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

© 2020 - All rights reserved - Dental Tribune International