În perioada 5 - 7 decembrie, ROMEXPO organizează Expoziția internațională de produse și echipamente pentru medicină și tehnică dentară - DENTA II.
Manifestarea este dedicată medicilor dentiști aflați la începutul carierei, stomatologilor experimentați, dar și specialiștilor din domeniu.
Companiile expun tehnici și aparaturi moderne menite să simplifice atât munca medicului stomatolog, cât și intervențiile pe care acesta le realizează. La DENTA II se găsesc cele mai moderne tehnologii pentru un tratament precis, rapid și fără durere. Expozanții oferă produse și accesorii specifice pentru estetica dentară, implantologie, ortodonție, endodonție microscopică, parodontologie, chirurgie dentară, radiologie dentară sau stomatologie pentru copii.
Târgul pune accent și pe educația medicală continuă fiind organizate cursuri, simpozioane medicale, congrese și conferințe cu scopul de a-i ajuta pe specialiști să pună în practică noutățile apărute în domeniu.
În cadrul DENTA II are loc Congresul „Stomatologia 3D”, eveniment care se desfășoară în Sala Madgearu din Pavilionul B3 al Centrului Expozițional. Acesta este organizat de Societatea Română de Stomatologie, în parteneriat cu ROMEXPO, și își propune să contribuie la actualizarea cunoștințelor și orientărilor profesionale ale medicilor dentiști.
Congresul este creditat cu 24 de puncte de Educație Medicală Continuă de către Colegiul Medicilor Dentiști din România.
De asemenea, Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România organizează workshop-ul Strategii de Business Planning în Managementul Stomatologic. Acesta se desfășoară pe 5 decembrie, în intervalul orar 13:30 – 18:00.
Datorită interesului exprimat de companii pentru participarea la Expoziția internațională de produse și echipamente pentru medicină și tehnică dentară, ROMEXPOanunță prelungirea perioadei de înscriere. Dacă doriți să vă înregistrați ca expozant la DENTA II, vă invităm să accesați formularele de participare de pe www.denta.ro. Împreună putem să contribuim la îmbunățirea serviciilor de medicină și tehnică dentară din România!
Recrutarea, menținerea și remunerarea au devenit recent o problemă presantă în multe cabinete stomatologice din Marea Britanie. În acest articol, voi ...
Între 15 şi 17 noiembrie, în Pavilionul B1 al Centrului Expoziţional ROMEXPO, va avea loc cea de-a 36-a ediţie a Expoziției internaționale de produse...
GURSK, partener strategic al medicilor și clinicilor stomatologice la nivel național, a inaugurat în București Cabinetul Stomatologic al Viitorului, un ...
Congresul RegenDays 2025, organizat de GURSK la București și acreditat cu 8 credite EMC, a consolidat rolul congresului ca punct de întâlnire între ...
World Dentium Symposium 2025, eveniment de referință în implantologie, a avut loc la Bangkok și a reunat specialiști din peste 30 de țări. Delegația...
MINNEAPOLIS, SUA: De la alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA în 2024, problema fluorizării apei din țară a devenit tot mai politizată. Acest...
Un nou studiu longitudinal din SUA oferă un contrargument important la afirmațiile conform cărora fluorizarea apei ar fi dăunătoare dezvoltării cognitive. (Imagine: carballo/Adobe Stock)
MINNEAPOLIS, SUA: De la alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA în 2024, problema fluorizării apei din țară a devenit tot mai politizată. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că Secretarul pentru Sănătate și Servicii Umane, Robert F. Kennedy Jr., a contrazis în mod constant comunitatea științifică, asociind această măsură cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv scăderea IQ-ului. Ca o investigație oportună asupra acestei chestiuni delicate, un amplu studiu la nivel național din SUA a analizat dacă nivelurile tipice de expunere la fluor în copilărie — cele găsite în sistemele municipale de apă care funcționează în limitele recomandărilor de sănătate publică — sunt asociate cu rezultatele cognitive în adolescență și mai târziu, la vârsta adultă. Cercetarea oferă dovezi importante pentru dezbaterile în curs privind politica de fluorizare a apei.
Relația dintre fluorizarea apei și nivelurile de inteligență a fost cercetată pe larg, însă unele dintre studiile anterioare au fost limitate de designul cercetării, inclusiv prin lipsa unor eșantioane reprezentative și neglijarea factorilor de confuzie. Studiul actual investighează modul în care expunerea la fluor la niveluri întâlnite în mod obișnuit în SUA se raportează la performanța cognitivă în două etape-cheie ale vieții: adolescența și în jurul vârstei de 60 de ani. Spre deosebire de cercetările anterioare, care s-au concentrat adesea pe populații expuse la concentrații extrem de ridicate de fluor, această analiză evaluează expuneri din intervalul recomandat, de aproximativ 0,7 mg/l. Ea utilizează cohorta „High School and Beyond”, un amplu set de date longitudinale care urmărește peste 58.000 de elevi selectați în 1980 și monitorizați până la vârsta adultă.
Cercetătorii au combinat date detaliate despre practicile municipale de fluorizare cu măsurători ale nivelurilor naturale de fluor din apa subterană pentru a clasifica participanții în funcție de faptul că au avut expunere suficientă la fluor pe tot parcursul copilăriei, doar o parte a copilăriei sau deloc. Rezultatele cognitive s-au bazat pe evaluări de lectură, matematică și vocabular în ultimul an de liceu și pe o măsură globală a funcției cognitive în jurul vârstei de 60 de ani.
După luarea în considerare a factorilor socio-economici, demografici și geografici, studiul a constatat asocieri constant pozitive între expunerea recomandată la fluor și performanța cognitivă a adolescenților. Beneficiile estimate au fost modeste, dar consecvente în toate măsurătorile cognitive. În articolul de cercetare, autorii afirmă: „Găsim dovezi solide că tinerii expuși la niveluri tipice și recomandate de fluor în apa potabilă obțin rezultate mai bune la testele de matematică, lectură și vocabular în liceu decât colegii lor care nu au fost niciodată expuși unor niveluri suficiente de fluor.”
La vârsta adultă, rezultatele cognitive au fost, de asemenea, asociate pozitiv cu expunerea recomandată la fluor în adolescență, deși efectele au fost mai mici și nu au fost statistic semnificative. Analizele suplimentare concepute pentru a exclude diferențele comunitare determinate de politici au sugerat că asocierile observate aveau șanse reduse să fie explicate prin factori sociali sau economici mai largi.
Deși autorii menționează unele limitări — inclusiv istorii rezidențiale incomplete și imposibilitatea de a măsura consumul real de fluor — constatările contrazic afirmațiile conform cărora nivelurile tipice de fluorizare ar dăuna dezvoltării cognitive. În schimb, rezultatele indică faptul că expunerea recomandată la fluor poate susține performanța academică în adolescență și nu pare să afecteze funcționarea cognitivă la vârsta adultă.
TURKU, Finlanda: Anxietatea dentară are implicații pentru tratamentul stomatologic, deoarece persoanele care suferă pot întârzia tratamentul, afectând...
GREIFSWALD, Germania: Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea de Medicină Greifswald a comparat riscul de transmitere a SARS-CoV-2 în ...
Tehnologia computerizata este folosita din ce in ce mai mult in medicina dentara, iar softurile specializate pot reconstitui tridimensional forma dintilor ...
NEW YORK, SUA: Tumorile orale pot provoca dureri agonizante și astfel pot afecta foarte mult calitatea vieții pacienților. Cercetătorii de la Colegiul ...
Un numar tot mai mare de studenti straini se indreapta spre Europa de Est pentru studii medicale, stomatologice sau farmaceutice, in contextul in care ...
Congresul RegenDays 2025, organizat de GURSK la București și acreditat cu 8 credite EMC, a consolidat rolul congresului ca punct de întâlnire între ...
World Dentium Symposium 2025, eveniment de referință în implantologie, a avut loc la Bangkok și a reunat specialiști din peste 30 de țări. Delegația...
GURSK, partener strategic al medicilor și clinicilor stomatologice la nivel național, a inaugurat în București Cabinetul Stomatologic al Viitorului, un ...
To post a reply please login or register