Search Dental Tribune

Tendințe în cinci arii majore ale cercetării privind anxietatea dentară

O nouă analiză bibliometrică a demonstrat că, în ultimele decenii, cercetarea privind anxietatea dentară a cunoscut o creștere semnificativă a nivelului de sofisticare. (Imagine: Elnur/Adobe Stock)

Vi. 6 februarie 2026

salvază

TAIPEI, Taiwan: Cercetarea privind anxietatea dentară a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimele trei decenii, reflectând recunoașterea tot mai clară a impactului acesteia asupra sănătății orale și a comportamentului pacienților. O amplă analiză bibliometrică a peste 1.500 de lucrări științifice a cartografiat evoluția domeniului, evidențiind priorități tematice clare și o schimbare a focusului clinic. În ansamblu, aceste tendințe indică o disciplină care depășește etapa descriptivă și se orientează către prevenție, personalizare și îngrijire multidisciplinară.

La baza literaturii de specialitate se află tema etiologiei și a factorilor de risc, care rămâne cea mai persistentă direcție de cercetare. Studiile timpurii s-au concentrat în mare măsură asupra experiențelor dentare traumatice, condiționării fricii și trăsăturilor de personalitate. Cercetările mai recente au extins perspectiva pentru a include vulnerabilitatea psihologică generală, anxietatea legată de sănătate și determinanți sociali, precum statutul socio-economic și accesul la îngrijiri medicale. Această schimbare reflectă o înțelegere tot mai clară a faptului că anxietatea dentară este, de regulă, multifactorială și se dezvoltă prin interacțiunea factorilor biologici, psihologici și de mediu.

Cercetarea privind manifestările clinice și consecințele a constituit a doua temă majoră. Studiile asociază constant nivelurile ridicate de anxietate cu evitarea tratamentului, prezentarea tardivă la medic și rezultate orale defavorabile. Adulții cu anxietate de lungă durată se prezintă frecvent târziu, cu patologie avansată, în timp ce pacienții vârstnici pot experimenta o anxietate amplificată din cauza declinului cognitiv sau a comorbidităților medicale complexe. Literatura de specialitate încadrează din ce în ce mai des anxietatea dentară ca un factor determinant al inegalităților în sănătate.

A treia temă dominantă a fost reprezentată de prevalență și instrumentele de evaluare. Studiile populaționale de mari dimensiuni au demonstrat că anxietatea dentară se numără printre cele mai frecvente temeri specifice, iar formele severe afectează o minoritate semnificativă clinic de pacienți. Acest fapt a stimulat dezvoltarea și validarea instrumentelor de screening, de la întrebări simple cu un singur item până la scale psihometrice complexe. Evaluarea fiabilă este considerată în prezent esențială pentru identificarea precoce a pacienților cu risc și pentru adaptarea corespunzătoare a traseelor de îngrijire.

Probabil cea mai dinamică arie de cercetare este cea a intervențiilor terapeutice și preventive, a patra temă majoră. Deși managementul farmacologic și sedarea rămân importante, baza de dovezi s-a extins decisiv către abordări non-farmacologice. Terapia cognitiv-comportamentală ocupă un loc central, alături de tehnici de expunere, strategii de relaxare și management comportamental bazat pe comunicare. Mai recent, cercetările au explorat metode adjuvante precum distragerea atenției prin realitate virtuală, muzicoterapia și aromaterapia, utilizate împreună cu strategiile de gestionare a anxietății, semnalând o orientare către intervenții accesibile, centrate pe pacient și ușor de integrat în practica de rutină.

A cincea temă majoră, stomatologia pediatrică, se evidențiază ca un domeniu distinct și constant solid de cercetare. Anxietatea dentară la copii este abordată atât ca o provocare clinică, cât și ca o oportunitate preventivă. Studiile subliniază importanța experiențelor dentare pozitive timpurii, a implicării părinților și a tehnicilor de ghidare comportamentală, precum metoda tell–show–do. Accentul susținut asupra populației pediatrice reflectă consensul conform căruia prevenirea anxietății în copilărie poate reprezenta cea mai eficientă strategie pe termen lung pentru reducerea impactului acesteia în stomatologia adultului.

Privite în ansamblu, aceste cinci teme ilustrează un domeniu care s-a maturizat rapid. Cercetarea asupra anxietății dentare a depășit etapa descriptivă și de cuantificare, contribuind în prezent la modul în care clinicienii evaluează, comunică și intervin în rândul unor grupuri diverse de pacienți. Numărul publicațiilor în domeniul anxietății dentare continuă să crească la nivel global. Pentru practicieni, provocarea actuală constă în transpunerea acestei baze tot mai ample de dovezi în îngrijiri stomatologice cotidiene sensibile la anxietatea pacientului.

Articolul, intitulat Performanța publicațiilor și tendințele în cercetarea anxietății dentare: o analiză bibliometrică cuprinzătoare, a fost publicat online la data de 19 ianuarie 2026 în International Journal of Dentistry.

To post a reply please login or register
advertisement
advertisement