Search Dental Tribune

Tehnologia modernă ne poate ajuta în lupta cu infecțiile asociate îngrijirilor intraspitalicești?

Andreea Munteanu

Andreea Munteanu

Ma. 11 decembrie 2018

salvază

Experiența într-un cabinet medical sau spital din România, fie private, fie de stat este una adeseori încărcată emoțional, dincolo de durerile fizice sau fricile pe care le trăim.

Mă doare, dar mai rezist puțin. Simt că e ceva în neregulă, dar nu mi se poate întâmpla mie. Trebuie să mă operez, dar... dacă mă trezesc cu o infecție după spitalizare?

Infecțiile nosocomiale au fost intens dezbătute în ultimii ani, iar frica de a nu se alege cu o infecție asociată îngrijirilor medicale a fost și este un motiv de neprezentare la medic, chiar și în situații grave.

  • 10% - 1 din 10 pacienți se îmbolnăvesc cu o infecție asociată îngrijirilor medicale.
  • 50% - mai mult de 50% din infecțiile asociate sitului chirurgical sunt rezistente la antibiotice.
  • 30% - prevenirea și controlul infecțiilor în mod efectiv reduc infecțiile asociate îngrijirilor medicale cu cel puțin 30%***.

Prevenirea și controlul infecțiilor cuprind mai multe măsuri care trebuie luate, printre care spălarea temeinică a mâinilor, administrarea rațională de antibiotice și procesarea și sterilizarea eficientă a dispozitivelor medicale reutilizabile.

Pentru că acesta este un blog destinat doctorilor și asistentelor care lucrează în medicina dentară, astăzi va fi despre procesarea corectă a instrumentarului reutilizabil în cabinetul stomatologic, cu precădere asupra riscurilor asociate asistenței medicale cauzate de procesarea incorectă/incompletă a dispozitivelor medicale dentare.

OMS nr. 961/2016 stipulează etapele care trebuie realizate pentru procesarea corectă a dispozitivelor medicale.
Aici găsiți Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private și tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție.
Aici găsiți Normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private din 19.08.2016.

Ciclul de decontaminare a instrumentelor este crucial. Fiecare etapă din acest ciclu trebuie realizată cu maximum de atenție pentru a asigura o procesare corespunzătoare a instrumentarului. Etapele de decontaminare includ (printre altele) curățarea, dezinfecția și sterilizarea. 

Curățarea și dezinfectarea instrumentarului dentar poate fi efectuată în două moduri:

  • manual și
  • automat – prin folosirea mașinilor de spălat și dezinfectat instrumentar medical.

Procesarea automată a instrumentelor în mașina automată de spălat și dezinfectat trebuie să reprezinte întotdeauna prima opțiune, acest tip de procesare a dispozitivelor medicale fiind mai sigură, mai rapidă, cu risc redus de contaminare încrucișată.

Curățarea manuală a instrumentarului medical utilizat ar trebui să reprezinte ultima soluție din cauza numeroaselor riscuri și neajunsuri pe care le prezintă.

Curățarea manuală:

  1. Consumă foarte mult timp din timpul asistentelor, întrucât fiecare instrument trebuie curățat manual și inspectat. În loc să curețe instrumentar, asistentele ar putea aloca timp grijii față de pacient, ceea ce aduce plusvaloare clinicii.
  2. Consumă foarte multe resurse în ceea ce privește managementul organizațional. Instrumentele imersate în soluții sau șterse și periate manual presupun timpi de așteptare în care soluțiile să își facă efectul.
  3. Este lipsită de acuratețe, întrucât curățarea manuală nu poate fi validată. Cum știți că portacele, forfecuțele, decolatoarele etc. – instrumente critice care intră în contact cu sângele sunt curățate corespunzător și că nu mai există pe suprafețele lor sau în articulații resturi organice – posibil purtătoare de infecții?
  4. Prezintă riscuri pentru personalul care efectuează curățarea. Asistentele se pot înțepa cu instrumentele ascuțite, se pot stropi sau pot inhala aerosoli. Purtarea echipamentului de protecție este obligatorie pentru diminuarea riscurilor.
  5. Este agresivă cu instrumentele. Perierea sau utilizarea de substanțe abrazive poate deteriora instrumentele și le poate afecta anumite caracteristici de design și funcționalitate. De exemplu, instrumentele acoperite cu nitrură de aluminiu de titan (AlTiN) trebuie procesate blând, fără a fi periate sau curățate cu materiale abrazive, deoarece își pierd astfel proprietatea de bază – non-aderență a compozitului.
  6. Poate cauza ruperea, îndoirea sau zgârierea instrumentelor.Dispozitivele puse în chiuvetă sau în baia de ultrasunete unele peste altele se pot amesteca și pot duce astfel la zgârierea oglinzilor de consultație, ruperea sau îndoirea vârfurilor foarte fine ale instrumentelor.
  7. Este scumpă. Cumpărarea soluțiilor și a recipientelor speciale duce la costuri ridicate pe termen lung.
  8. Scade eficiența cabinetului stomatologic. Costurile asociate curățării manuale, timpii de așteptare, ocuparea centrului de sterilizare cu recipiente pline cu soluții, riscurile asociate și nesiguranța în procesarea corectă a dispozitivelor vă afectează rentabilitatea cabinetului.
  9. Este o metodă învechită. Cu toată tehnologia modernă, procesarea manuală a instrumentarului ar trebui să fie de domeniul trecutului. Acasă spălăm vasele și hainele în echipamente automate. De ce am continua să curățăm manual instrumente critice în cabinet, unde nevoia de automatizare și de validare ar trebui să fie primordială pentru siguranța pacientului și pentru liniștea personalului cabinetului?
  10. Ar trebui să fie efectuată doar acolo unde procesarea automată nu este posibilă sau dacă producătorul recomandă procesarea manuală ca urmare a incompatibilității produsului cu un echipament automat (dispozitive care conțin părți electronice, de exemplu).

O altă metodă de curățare a instrumentelor o reprezintă procesarea în mașini cu ultrasunete. De reținut este faptul că acestea doar dislocă depunerile din zone greu accesibile, iar curățarea dispozitivelor trebuie completată în mașini automate de spălat și dezinfectat (sau manual, ca ultimă soluție). Important! Mașina cu ultrasunete este doar un pas intermediar în procesare. Ea doar curăță parțial instrumentele și în niciun caz nu le dezinfectează. Instrumentele din mașina de curățare cu ultrasunete trebuie spălate, apoi dezinfectate și abia apoi supuse sterilizării.

Metoda recomandată de specialiști, metoda modernă, sigură, rapidă, eficientă și cu rezultate validate este mașina de spălat și dezinfectat instrumentar.

Pentru simplificare, voi alege ca referință mașina de spălat și dezinfectat instrumentar Hydrim C61 WD, G4 produsă de compania canadiană SciCan.

Mașina automată de spălat și dezinfectat instrumentar Hydrim C61 WD G4 curăță și dezinfectează termic în mod automat dispozitivele medicale. Întregul proces este distribuit pe etape succesive. Ciclul intensiv de spălare cu dezinfecție (ciclul pe care îl recomandăm) este proiectat pentru instrumente și casete foarte murdare. Etapele acestuia sunt:

  1. Prespălare la <30°C (rece)
  2. Spălare la 50°C
  3. Clătire
  4. Dezinfecție termică la 90-95°C, timp de 5 minute
  5. Uscare.

După procesarea în mașina automată de spălat și dezinfectat, instrumentele sunt supuse procesului de sterilizare.

Mașina reprezintă prima alegere din următoarele considerente:

  1. Procesul este rapid și nu consumă timp inutil. După utilizare, instrumentele sunt luate de la unitul dentar și dispuse direct în mașină pentru a fi spălate, dezinfectate și uscate. Totul se întâmplă automat, cu o singură apăsare pe ecranul tactil.
  2. Procesul este foarte eficient din punctul de vedere al managementului operațiilor în clinică. Dacă instrumentele nu vor fi procesate imediat după intervenție, acestea vor fi depozitate tot în mașina de spălat și se va utiliza programul P1 (Clătire și menținere) pentru a preveni uscarea murdăriei pe instrumente. În acest fel evitați depozitarea instrumentelor în diverse containere care să ocupe spațiu și eliminați pașii intermediari.
  3. Ciclurile de spălare și dezinfecție sunt validate de mașină, toți parametrii fiind monitorizați, iar datele despre cicluri sunt salvate pe USB sau online și se pot tipări. Datele pot fi accesate în siguranță de management pe bază de parolă pentru trasabilitate sau în eventualitatea unui control, când trebuie să demonstrați respectarea procedurilor legale de procesare a instrumentarului.
  4. Operarea dispozitivului automat este foarte sigură pentru personal și nu prezintă riscuri. Instrumentele fiind dispuse în mașină, iar procesul derulându-se automat, riscurile sunt inexistente prin faptul că personalul nu intră în contact cu instrumentele în timpul proceselor de spălare, dezinfecție, uscare.
  5. Procesarea în mașina automată de spălat și dezinfectat este blândă cu instrumentele, deoarece instrumentele sunt procesate pe bază de acțiune blândă, dar eficientă a apei și detergentului. Practic, nu sunt expuse riscului de a fi deteriorate, rupte sau zgâriate.
  6. Mașina dozează optim, în mod automat, un detergent blând, pe bază de enzime. Având în vedere că majoritatea reziduurilor de pe instrumentele din cabinetul dentar sunt reprezentate de sânge și resturi de țesuturi – deci materiale organice – detergentul pe bază de enzime este alegerea ideală pentru îndepărtarea lor. Mai mult decât atât, în timpul ciclurilor de prespălare, spălare și clătire, temperatura apei nu va depăși 50°C, pentru a nu determina coagularea și fixarea proteinelor de sânge pe instrumentele procesate. Toate datele referitoare la timpi și temperaturile de procesare sunt validate și stocate pentru a putea fi consultate ulterior.
  7. Este o metodă eficientă pe termen lung pentru procesarea instrumentarului. De exemplu, pentru Hydrim C61 WD G4, la un ciclu de spălare și dezinfectare, mașina dozează în mod automat 44 ml de soluție. O cutie cu soluție de spălat este suficientă pentru ~136 de cicluri. Cutia costă 576 de lei. Rezultă un cost mediu de ~4 lei pe ciclu.
  8. Utilizarea unei mașini automate pentru spălarea și dezinfectarea instrumentarului crește eficiența tuturor proceselor în clinică. Practic, eliminați toți pașii intermediari pentru pregătirea instrumentelor pentru sterilizare și îi înlocuiți cu un singur pas – procesarea automată. Eliminați riscurile asociate îngrijirii medicale, posibilitatea contaminării încrucișate, aveți siguranța ciclurilor validate în mod automat și respectarea tuturor parametrilor de siguranță, scădeți costurile și eliminați timpii astfel alocați procesării manuale, pe etape. Cel mai important – mutați asistentele din zona de muncă nerentabilă, manuală de procesare a instrumentarului – la zona unde pot aduce plusvaloare: îmbunătățirea fluxurilor în cabinet, alocarea a mai mult timp relației cu pacienții, îmbunătățirea comunicării cu pacienții etc.
  9. Folosiți un dispozitiv modern, sigur, tehnologizat și validat de organismele internaționale. Mașina de spălat și dezinfectat instrumentar Hydrim C61 WD G4 respectă standardul internațional ISO 15883 - 1 și -2 pentru mașinile de spălat și dezinfectat instrumentar. Mai mult decât atât, Hydrim C61 WD G4 asigură cel mai înalt grad de dezinfecție termică, și anume A0 = 6000. Asta înseamnă că mașina ține instrumentele la 90-95°C timp de 5 minute în timpul etapei de dezinfecție termică.
  10. Mașina de spălat și dezinfectat asigură uscarea instrumentelor în mod automat, uscarea fiind o etapă crucială anterioară sterilizării. Spre deosebire de procesarea manuală, unde trebuie să ștergeți instrumentele înainte de a le steriliza, cu mașina de spălat și dezinfectat acest pas este realizat în timpul ciclului, fără să fie nevoie să executați alte comenzi.

Așa cum am menționat mai sus, prevenirea și controlul infecțiilor în mod efectiv pot reduce cu 30% riscurile infecțiilor asociate îngrijirii medicale.

Procesarea instrumentarului este o verigă foarte importantă în lanțul prevenirii și controlului infecțiilor. Utilizând o mașină automată de spălat și dezinfectat instrumentar putem urmări în timp real și documentat respectarea parametrilor necesari unei procesări corecte și complete a instrumentarului.

Procesarea automată a instrumentelor prin dezinfecția termică, cu căldură umedă, este ușor de controlat și de verificat, nu lasă urme și reziduuri chimice pe dispozitivele medicale, nu este corozivă pentru instrumente și le prelungește durata de utilizare.

Având o mașină automată de spălat și dezinfectat instrumentar în cabinet, puteți să utilizați acest argument ca metodă de atragere a pacienților și de asigurare a lor de faptul că îi respectați și că le puneți la dispoziție nu doar doctori buni, ci și instrumente corect procesate, 100% în acord cu normele internaționale de siguranță.

Pacienții se vor simți în siguranță și vor scăpa de grija posibilelor infecții cauzate de procesarea necorespunzătoare a instrumentarului dentar reutilizabil.

Sursa: www.lantdental.ro

 

Producători și asociații solicită modificări ale regulamentului UE privind dispozitivele medicale

Un nou raport susținut de asociații din industria producătoare de dispozitive dentare arată că producătorii mai mici de dispozitive medicale sunt afectați de Regulamentul UE privind dispozitivele medicale. (Imagine: Hoffmann Dental)

BERLIN, Germania: La cinci ani de la intrarea sa în vigoare, Regulamentul UE privind dispozitivele medicale 2017/745 (MDR) remodelează modul în care dispozitivele medicale și stomatologice ajung la pacienți în întreaga Europă; cu toate acestea, criticii afirmă că regulamentul subminează în mod neintenționat chiar obiectivele pe care și-a propus să le protejeze: siguranța dispozitivelor medicale și o industrie europeană a dispozitivelor medicale puternică și inovatoare. Un nou raport publicat de reprezentanți ai industriei evidențiază domeniile în care MDR nu funcționează la parametrii așteptați și propune soluții pentru remedierea acestor deficiențe.

Potrivit raportului, intitulat „Safeguarding supply security in Europe and European competitiveness” (Asigurarea securității aprovizionării în Europa și a competitivității europene), din 2014 Germania a pierdut peste 10.000 de producători de dispozitive medicale, în principal microîntreprinderi și întreprinderi mici. Companii de acest tip reprezintă aproximativ 99% din piață, însă ponderea lor din cifra de afaceri totală a scăzut de la circa 75% la puțin peste 36%. În plus, raportul evidențiază faptul că numeroși producători mici și-au închis activitatea sau au părăsit complet industria, iar firmele mari au renunțat la linii de produse mai puțin profitabile.

Pentru cabinetele stomatologice, acest lucru se traduce prin dispariția unor materiale dentare, reducerea opțiunilor disponibile și riscul apariției unor lacune în tratament atunci când produse consacrate de mult timp nu mai sunt disponibile. Raportul subliniază că această tendință a început înainte de pandemia de COVID-19 și este strâns legată de regulile de recertificare impuse de MDR.

În cadrul MDR, organismele notificate verifică prin eșantionare doar o mică parte din dosarele de produs ale companiilor mari, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii, cu puține produse, se confruntă adesea cu recertificarea completă într-un singur ciclu, uneori cu același dosar reanalizat an de an, la costuri integrale. Timpul de audit per angajat este semnificativ mai mare pentru întreprinderile mici. Raportul oferă exemplul companiei Dentaurum, o firmă dentară fondată în sud-vestul Germaniei în 1886, care a retras deja aproximativ 1.000 de produse din portofoliu din cauza MDR.

Yvonne Hoffmann, membru al conducerii Hoffmann Dental Manufaktur din Germania și coautoare a raportului, a subliniat că firma sa a retras produsul Proxifungine din portofoliu. Vânzările acestui dispozitiv medical de clasa III, cu tradiție îndelungată, au fost întrerupte din cauza costurilor ridicate de reînregistrare. „Este posibil ca și alte produse să urmeze la finalul perioadei de tranziție, la sfârșitul anului 2028”, a declarat Hoffmann pentru Dental Tribune International. Dincolo de renunțarea la anumite linii de produse, pentru microîntreprinderile autentice alegerea este adesea una binară: închidere sau abandonarea dispozitivelor medicale în favoarea unui domeniu mai puțin reglementat.

„Având în vedere pierderea numeroșilor furnizori mici, pierdem și reziliență”, a declarat Yvonne Hoffmann, Hoffmann Dental.

Între timp, cadrul de reglementare pentru distribuitori este considerat slab. Mulți distribuitori nu sunt înregistrați ca operatori economici nicăieri în Europa, dar vând online, transfrontalier, produse cu risc ridicat sau neconforme, inclusiv către persoane fără pregătire de specialitate. Acest lucru creează concurență neloială pentru producătorii conformi și riscuri pentru siguranța pacienților.

Hoffmann a subliniat că producătorii se confruntă cu cerințe excesive privind documentația și studiile clinice și că riscurile MDR pentru industria europeană de producție dentară sunt duble: „Pe de o parte, pe măsură ce pierdem dispozitive medicale sigure, riscul final este pentru siguranța pacienților. În plus, odată cu pierderea numeroșilor furnizori mici, pierdem și reziliența.” Ea a evidențiat în raport că afacerea familiei sale a supraviețuit la două războaie mondiale, numeroase crize financiare și pandemiei de COVID-19 „și este acum grav amenințată de MDR”.

Trei soluții propuse pentru MDR

Raportul propune trei măsuri ad-hoc, care ar putea fi implementate rapid și cu costuri foarte reduse:

  1. Crearea unei noi clase „Class I Legacy” pentru dispozitivele cu tehnologie bine consacrată. Dispozitivele „legacy” cu cel puțin zece ani de utilizare sigură în cadrul vechii Directive privind dispozitivele medicale ar fi regroupate într-o nouă clasă cu risc scăzut. Acestea ar fi scutite de recertificarea costisitoare realizată de organismele notificate, dar ar rămâne pe deplin supuse supravegherii post-comercializare de către autoritățile naționale.

  2. Utilizarea proactivă a articolului 97 MDR pentru întreprinderile mici. Autorii solicită Comisiei Europene să permită derogări în temeiul articolelor 59 și 97 din MDR pentru a extinde perioada de tranziție pentru întreprinderile mici din UE care produc dispozitive „legacy” sigure. Acest lucru ar oferi autorităților sanitare un rol mai puternic în menținerea pe piață a dispozitivelor dovedite, în timp ce întreprinderile mici finalizează evaluările de conformitate.

  3. Obligativitatea înregistrării distribuitorilor în baza europeană de date pentru dispozitive medicale. Toți distribuitorii ar trebui să fie înregistrați centralizat în temeiul articolului 31, la fel ca producătorii și importatorii. Din punct de vedere tehnic, acest lucru ar necesita doar un nou interval de identificare, dar ar îmbunătăți semnificativ trasabilitatea în comerțul electronic transfrontalier și ar face mai dificilă introducerea pe piață a produselor nesigure, etichetate incorect sau fără marcaj CE.

Hoffmann a declarat pentru DTI că modificări concertate, precum crearea unei clase separate pentru tehnologiile „legacy” bine consacrate, ar reprezenta un pas major înainte și ar putea salva industria europeană a dispozitivelor medicale de un viitor incert. Raportul concluzionează că, fără schimbări inteligente și bine direcționate ale MDR, Europa riscă să piardă producători inovatori, de tip afaceri de familie, precum și materialele dovedite care stau la baza stomatologiei de rutină.

Raportul a fost susținut de The Association of Dental Dealers in Europe și de Bundesverband Dentalhandel, o asociație germană a distribuitorilor dentari. Un exemplar al documentului poate fi accesat aici.

Etichete:
To post a reply please login or register
advertisement
advertisement