DT News - Romania and Moldova - Ce a învățat comunitatea stomatologică din COVID-19

Search Dental Tribune

Ce a învățat comunitatea stomatologică din COVID-19

Prof. Nagihan Bostanci de la Departamentul de Medicină Dentară de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia. (Imagine: EFP)

Profesia stomatologică a fost puternic lovită de COVID-19 și a existat o mare incertitudine cu privire la modul de gestionare adecvată a îngrijirii pacienților la începutul pandemiei. Acum că s-au făcut unele cercetări, experții de la EuroPerio10, care a avut loc în perioada 15-18 iunie la Copenhaga, Danemarca, au analizat ceea ce a învățat comunitatea stomatologică. În acest interviu, prof. Nagihan Bostanci de la Departamentul de Medicină Dentară de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, care a prezidat sesiunea, a împărtășit câteva perspective despre legătura dintre parodontologie și COVID-19, precum și despre bolile sistemice precum artrita reumatoidă ( RA).

Prof. Bostanci, în ceea ce privește practica clinică, care este cea mai importantă perspectivă pe care dumneavoastră și invitații dvs au câștigat-o în urma pandemiei?
Suntem cu toții de acord că pandemia de COVID-19 a generat mai multe provocări pentru profesioniștii din domeniul sănătății bucale și pentru cei care studiază stomatologia din întreaga lume, dar ne-a oferit și noi oportunități.

Toți profesioniștii din domeniul stomatologic au fost provocați în mod unic să ofere îngrijire sigură și eficientă a pacienților în timpul pandemiei. O lecție importantă a fost că aerosolii dentari nu reprezentau un risc atât de mare pe cât credeam. Este destul de probabil ca riscul inițial mai mare de expunere pentru profesioniștii din domeniul stomatologic să fi fost cauzat de consultațiile de proximitate cu pacienții fără profesioniști din domeniul sănătății bucale care poartă măști de tip RII. Odată ce măștile respective au fost purtate ca parte a protocoalelor îmbunătățite pentru echipamentele de protecție personală, au existat dovezi clare că ratele de incidență a noilor infecții la profesioniștii din domeniul stomatologic au scăzut la nivelurile de fond ale populației. Prin urmare, trebuie să continuăm cu aceste măști în timpul consultațiilor față în față, în ciuda faptului că purtăm o mască care împiedică încercarea de a construi un raport cu pacientul.

În ceea ce privește parodontita și COVID-19, este clar că cavitatea bucală umană este predispusă la infecții virale. Acum există dovezi că SARS-CoV-2 poate infecta gingia și se poate replica în țesut, probabil transmiterea virusului prin mucoasa bucală în alte părți ale tractului gastrointestinal. Deoarece saliva poate fi, de asemenea, un rezervor pentru SARS-CoV-2, orice breșă în apărarea imunitară a cavității bucale poate facilita intrarea virusului în sistemul vascular prin șanțul gingival sau buzunarul parodontal. Astfel, a fost emisă o posibilă asociere între COVID-19 și parodontită. Există unele dovezi ale unui risc crescut de complicații COVID-19 la pacienții cu antecedente de parodontită. Prin urmare, se sugerează că igiena orală zilnică și îngrijirea orală ar trebui să fie prioritare, deoarece astfel de măsuri ar putea salva viața pacienților cu COVID-19.

În ceea ce privește noile oportunități create de pandemie, diagnosticul salivar a apărut ca o opțiune importantă de testare pentru COVID-19, având în vedere importanța gurii ca loc de infectare cu SARS-CoV-2. Saliva are un potențial mare în diagnosticarea non-invazivă a scaunului, atât pentru sănătatea orală, cât și pentru screening-ul general al sănătății.

Convergența sănătății orale și sistemice necesită sinergia constructivă a diferitelor discipline legate de sănătate și tehnologie.

Într-o altă sesiune EuroPerio10 despre asocierea bolii parodontale cu tulburările sistemice, ați vorbit despre legătura dintre RA și parodontită. Ați putea oferi un scurt context studiului dvs. despre acest subiect?
În ultimele două decenii, ajutat de apariția tehnologiilor care au oferit o înțelegere mai holistică a factorilor microbiologici și imunologici care stau la baza parodontozei, a existat un număr tot mai mare de dovezi care asociază parodontoza cu diferite afecțiuni sistemice, inclusiv RA. Mai multe investigații au sugerat că agenții patogeni parodontali precum Porphyromonas gingivalis și Aggregatibacter actinomycetemcomitans sunt capabili să genereze peptide citrulinate microbiene și derivate de la gazdă, care sunt semnul distinctiv al autoimunității RA.

Este fascinant că legătura dintre o microbiotă orală disfuncțională și RA a fost deja raportată în 460 î.Hr. de Hipocrate, care a observat empiric că extragerea dinților bolnavi a ajutat la vindecarea artritei! În prezent, avem instrumentele științifice pentru a aborda mai bine această relație, pentru a înțelege mai bine etiologia RA și, în cele din urmă, pentru a propune pacienților strategii îmbunătățite de prevenire și diagnostic precoce.

Aveți îndrumări specifice pentru medicii care doresc să ofere îngrijire îmbunătățită pacienților cu una sau ambele afecțiuni?
Aș recomanda specialiștilor în sănătatea orală să verifice sistematic cazurile de PR la rudele de gradul I ale pacienților lor atunci când își iau istoricul medical. În acest fel, ei pot detecta o acumulare de factori de risc într-un stadiu incipient, adică pot identifica un fond genetic predispus la dezvoltarea RA. Ei pot sugera apoi un tratament parodontal adecvat și, eventual, pot recomanda o vizită la reumatolog pentru a aborda alți factori de risc, cum ar fi fumatul. În schimb, poate fi benefic pentru reumatologii care tratează pacienții cu risc sau afectați să sugereze o vizită la dentist pentru a evalua starea de sănătate parodontală și pentru a evita factorii de risc potențial cumulați, adică pentru a exclude apariția parodontozei.

Având în vedere numărul tot mai mare de legături găsite între sănătatea orală și sănătatea generală, credeți că rolul stomatologilor în sistemul de sănătate trebuie adaptat?
S-a recunoscut de mult timp că sănătatea orală este oglinda sănătății generale. Cu siguranță trebuie să ne îndreptăm către îngrijirea integrată, ceea ce înseamnă că sănătatea orală ar trebui să fie o parte integrantă a asistenței medicale primare. Semnificația unei astfel de abordări intersectoriale a fost deja identificată de către Organizația Mondială a Sănătății și Federația Europeană de Parodontologia. Convergența sănătății orale și sistemice necesită sinergia constructivă a diferitelor discipline legate de sănătate și tehnologie.

To post a reply please login or register
advertisement
advertisement